Contractul se consideră încheiat, de regulă, la momentul semnării sale de către părți. Există însă și situații în care voința părților nu se materializează într-un înscris, deși acestea stabilesc toate elementele esențiale ale contractului și chiar condițiile în care urmează a fi pus în executare.
Pentru astfel de situații, este importantă identificarea momentului la care a luat naștere contractul pentru că, în funcție de acesta, urmează a se determina o serie de aspecte importante, precum: legea aplicabilă, exigibilitatea obligațiilor, durata convenției, etc.
În cazul în care nu se semnează un înscris, este important de reținut că actul juridic (contractul) se încheie în mod valabil atunci când părțile se pun de acord asupra elementelor esențiale ale acestuia (obiect, preț etc.).
Mecanismul prealabil încheierii contractului, în care părțile poartă negocieri cu privire la elementele esențiale ce vor fi incluse în cuprinsul acestuia, se numește, în termeni juridici, ofertă și acceptare.
Oferta reprezintă, în esență, o propunere adresată unei persoane în cuprinsul căreia sunt indicate elementele principale ce vor sta la baza viitorului contract. Destinatarul poate accepta oferta în termenii propuși, situație în care contractul se încheie în mod valabil la momentul la care acceptarea ajunge la ofertant sau poate transmite o contraofertă, situație în care se intră într-o etapă de negociere, contractul urmând a se încheia în momentul în care părțile cad de acord asupra elementelor esențiale ale acestuia.
Având în vedere că, odată comunicată, oferta este irevocabilă, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
- propunerea adresată unei persoane nedeterminate (publicului larg), chiar dacă conține toate elementele necesare formării contractului, nu are valoarea unei oferte ci, după caz, a unei solicitări de ofertă sau intenție de negociere.
- propunerea adresată unei persoane determinate constituie ofertă în măsura în care conține toate elementele necesare formării contractului. Dacă oferta este adresată unei persoane absente (spre exemplu, oferta transmisă pe e-mail), aceasta trebuie menținută un termen rezonabil pentru a da posibilitatea destinatarului să o analizeze și să transmită răspunsul său. În schimb, dacă oferta este adresată unei persoane prezente (oferta verbală), aceasta rămâne fără efecte dacă nu este acceptată de îndată (cu excepția situației în care ofertantul acordă un termen). Această ultimă situație este aplicabilă și ofertelor transmise prin telefon sau alte mijloace de comunicare la distanță (dacă asigură comunicarea verbală dintre ofertant și destinatar).
Ce trebuie să reținem? Contractul se încheie în momentul în care acceptarea ofertei ajunge la ofertant, indiferent dacă acesta din urmă a luat sau nu la cunoștință de această împrejurare.
Te-ar mai putea interesa De ce trebuie încheiat contractul în formă scrisă.
