Dreptul de preempțiune este acel drept recunoscut unei persoane de a cumpăra cu prioritate un bun mobil sau imobil. Dreptul de preempțiune rezultă din lege sau din convenția părților (drept convențional de preempțiune).
Dreptul comun în materie este Codul civil însă preempțiunea își găsește aplicabilitatea și într-o serie de situații particulare, reglementate de acte normative speciale, cum este cazul vânzării terenurilor agricole situate în extravilan.
Potrivit Codului civil, vânzătorul care dorește să vândă un bun afectat de un drept legal de preempțiune, are obligația de a notifica preemptorului cuprinsul contractului cu terțul. Această notificare trebuie să cuprindă numele și prenumele vânzătorului, descrierea bunului, sarcinile care îl guvernează, termenii și condițiile vânzări, precum și locul unde este situat bunul.
De la data comunicării notificării, preemptorul are la dispoziție 10 zile, în cazul bunurilor mobile, și 30 zile, în cazul bunurilor imobile, pentru a exercita dreptul de preempțiune prin transmiterea către vânzător a acordului său de a încheia contractul de vânzare, însoțit de consemnarea prețului la dispoziția vânzătorului.
Prin exercitarea dreptului de preempțiune, contractul de vânzare se consideră încheiat între preemptor și vânzător în condițiile cuprinse în contractul încheiat cu terțul cumpărător, iar acest din urmă contract se desființează considerându-se că nu s-a încheiat niciodată.
Ce mai trebuie să știm? Dreptul convențional de preempțiune se stinge prin decesul preemptorului, cu excepția situației în care a fost stabilit pentru un anumit termen.
Dacă ai nevoie de un contract sau orice alt document, descarcă aplicația Țidula – Contracte pe telefon și vei avea pe telefon toate instrumentele necesare pentru a completa, edita și semna contracte și orice alte documente.
